Terapii anti-îmbătrânire și longevitate

Abordarea mea integrativă pentru încetinirea îmbătrânirii și creșterea longevității.

În timpul vizitei dumneavoastră: se efectuează un scurt examen fizic și se pot recomanda teste de laborator, inclusiv analize de sânge, urină și probe de scaun. Orice afecțiuni medicale diagnosticate anterior vor fi luate în considerare și pot fi efectuate teste de diagnostic suplimentare. Electrocardiogramele (EKG), evaluările toleranței la efort și testele de stres cardiac pot fi recomandate dacă sunteți expus riscului de boli de inimă. În funcție de vârsta ta, vor fi recomandate mamografii, scanări ale densității osoase, examene de prostată, colonoscopii și ecografii, teste genetice acolo unde este cazul. Toate aceste evaluări fizice vă vor ajuta să vă determinați vârsta fizică actuală și să vă orientați tratamentele către încetinirea proceselor de îmbătrânire pe care le treceți.

Pe măsură ce medicii finalizează analiza tuturor analizelor medicale, putem începe să conturam un program personalizat anti-îmbătrânire pentru dumneavoastră. Rezultatele analizelor de sânge, urină și scaun vă vor ajuta la identificarea dezechilibrelor fiziologice care ar putea afecta calitatea sănătății dumneavoastră.

Hormonii naturali sunt instrumente puternice împotriva îmbătrânirii

Terapia de substituție hormonală este esența medicinei anti-îmbătrânire. Prin restabilirea nivelurilor de hormoni ale corpului la cele ale unui adult tânăr, faci un pas uriaș departe de procesul de îmbătrânire. Citiți si informativa mai multe despre terapiile hormonale naturale , inclusiv testosteronul, estrogenul, DHEA, hormonul uman de creștere ( HGH) și înlocuirea hormonala a tiroidei. Nivelurile de neurotransmițători care afectează somnul și starea de spirit sunt, de asemenea, testate și corectate.

O dietă cu conținut scăzut de grăsimi și zahăr poate prelungi viața

Grăsimea alimentară este o sursă majoră de radicali liberi. Multe boli degenerative și legate de vârstă, inclusiv cancerul, artrita, ateroscleroza, boala Parkinson și cataracta, sunt asociate cu un aport crescut de grăsimi. În plus, zaharurile alimentare modifică chimic proteinele din organism, dăunând în cele din urmă sistemului imunitar și rinichilor.

Urmând o dietă cu conținut scăzut de grăsimi și zahăr este una dintre cele mai eficiente modalități de a încetini procesul de îmbătrânire. Mai important, veti învăța cum să cumpărați și să pregătiți mese cu conținut scăzut de grăsimi și zahăr, pentru a le face parte din dieta dumneavoastră obișnuită. Colesterolul crescut din sânge, de exemplu, poate pune presiune excesivă asupra sistemului cardiovascular, determinând îmbătrânirea prematură a mușchilor inimii. Prin identificarea acestui risc special, putem crește longevitatea inimii și a vieții tale.

Detoxifiere

În funcție de caz, poate fi recomandat și un program de detoxifiere. Prin reducerea nivelului de toxine din corpul dumneavoastră, deteriorarea celulelor dumneavoastră și stresul asupra sistemelor dumneavoastră de reparare a celulelor pot fi minimizate și în cele din urmă pot încetini procesul de îmbătrânire. Pot fi sugerate restricții alimentare reglate cu atenție pentru a curăța organismul de toxinele ingerate pe care le poate adăposti. Terapia de chelare pentru a reduce în mod specific nivelurile de mercur, plumb și arsenic este, de asemenea, disponibilă.

Calea către o longevitate mai mare necesită un angajament ferm față de obiceiuri mai sănătoase dincolo de aceste tratamente specifice. Sună simplu, dar menținerea activă, o dietă diversă, bogată în antioxidanți și somnul din plin, sunt unele dintre cele mai naturale și eficiente măsuri anti-îmbătrânire pe care le poți lua. Ca și în cazul tuturor terapiilor, va pot ajuta la elaborarea unui plan centrat pe obiective realizabile pentru sănătatea ta, care se potrivesc bine cu stilul tău de viață și personalitatea.

Suplimente nutriționale și intravenoase

Multe dintre suplimentele pe care le recomand și pe care le ofer pacienților pentru confort sunt denumite alimente medicale, unele sunt FDA Approved și toate sunt extrem de eficiente în optimizarea sănătății și vitalității. Ajutând la limitarea daunelor aduse ADN-ului de către radicalii liberi, nutrienții pot ajuta la încetinirea îmbătrânirii la nivel celular, reducând presiunea asupra mașinilor de reparare a ADN-ului și menținând celulele noastre mai sănătoase.

Nutriția intravenoasă cu vitamina C și vitaminele B are toate proprietăți anti-îmbătrânire și oferă energie celulelor noastre. Acidul alfa lipoic este un antioxidant universal și este foarte puternic ca glutationul. Aceste terapii sunt de neprețuit pentru a ne asigura că obținem nutrienții de care avem nevoie, deoarece suplimentarea orală poate să nu fie eficientă din cauza problemelor de absorbție.

Creierul îmbătrânit

Creierul nostru este afectat de aceleași procese care contribuie la îmbătrânirea generală. Cât de bine avem grijă de noi înșine afectează nu numai sănătatea noastră generală, ci și funcția mentală. Folosesc in terapie ierburi puternice precum ginkgo biloba, vinpocetina și ginseng pentru a ajuta la creșterea puterii creierului și la creșterea energiei mentale și a rezistenței pentru sănătatea generală și bunăstarea. Nutriția intravenoasă este, de asemenea, neprețuită, la fel ca și terapia cu plăci.

Procesul de îmbătrânire

Simți că vârsta te ajunge din urmă? Ați observat riduri, căderea părului, energie fizică redusă sau apetit sexual diminuat? Te îmbolnăvești mai des decât înainte?

Deși ma gândesc de obicei la semnele externe ale îmbătrânirii, odată cu apariția ridurilor și a părului gri, îmbătrânirea este și un proces intern care are rădăcini la nivel celular. Toate organele corpului nostru sunt alcătuite din celule individuale care au durate limitate de viață. În timp ce suntem tineri, celulele noastre se divid de multe ori pe măsură ce creștem. Celulele noastre sunt capabile să se repare, să comunice cu alte celule și să interacționeze cu toate moleculele fiziologice care definesc în cele din urmă starea noastră actuală de sănătate. Oamenii de știință au descoperit, totuși, că celulele noastre au o capacitate limitată de a se diviza și de a repara.

Studiile de laborator au arătat că modelele de îmbătrânire celulară sunt codificate genetic și moartea celulară are loc de-a lungul unui program previzibil de evenimente pentru diferite tipuri de celule. ADN-ul nostru este grupat în cromozomi, fiecare acoperit cu secvențe repetate numite telomeri. În timpul diviziunii celulare, celula încearcă să facă o copie completă a ei însăși, incluzând tot ADN-ul său, dar cercetătorii au descoperit că acești telomeri se scurtează în timpul diviziunilor celulare succesive. Telomerii ajută la protejarea ADN-ului de aranjamente radicale (care ar putea provoca cancer, de exemplu) și pot fi prelungiți de o enzimă numită telomerază. Totuși, dacă telomerilor li se permite să devină prea scurti, celula simte această problemă și pune în mișcare o cascadă de evenimente care vor avea ca rezultat propria moarte. Acest mecanism de moarte celulară programată, numit și apoptoză, este o parte critică a dezvoltării umane adecvate și o parte naturală a ciclului de viață al unei celule.

Viața unei celule se încheie, de asemenea, dacă ADN-ul său suferă daune mai repede decât poate compensa mașina de reparare a ADN-ului. Una dintre cauzele majore ale deteriorării ADN-ului în celulele noastre este prezența radicalilor liberi. Aceste molecule foarte reactive pot provoca daune semnificative atât proteinelor, cât și ADN-ului din celulele noastre, prin reacții chimice cu acestea. Teoria radicalilor liberi a îmbătrânirii sugerează că aceste molecule se acumulează în mod natural în timp și că mașina noastră de reparare a ADN-ului face față din ce în ce mai puțin bine daunelor. Astfel, îmbătrânirea noastră fizică ar fi corelată cu acest declin al sănătății celulelor noastre individuale. Daunele radicalilor liberi au fost, de asemenea, legate științific de multe afecțiuni medicale legate de vârstă, inclusiv artrita, Alzheimer, boli de inimă, diabet și cancer. În mod intrigant, s-a demonstrat că antioxidanții pot încetini sau opri daunele cauzate de radicalii liberi, ajutând la echilibrarea reacțiilor chimice din celule. Nivelurile de antioxidanti pot fi crescute prin adaugarea de alimente bogate in antioxidanti in dieta sau prin administrarea de suplimente nutritive.

Deoarece celulele noastre devin mai puțin rezistente pe măsură ce îmbătrânim, la fel și corpurile noastre. Devenim mai sensibili la boli și, odată ce ne îmbolnăvim, durează mai mult să ne refacem. De asemenea, rănile pot dura mai mult pentru a se vindeca. Pe măsură ce unele celule încep să-și piardă funcția, ele încetează să exprime hormoni, schimbând și mai mult echilibrul nostru fiziologic. Toate schimbările aduse imunității, metabolismului și chimiei corpului nostru pot avea un impact uriaș asupra sănătății și bunăstării noastre pe măsură ce îmbătrânim.

Semne de îmbătrânire

Unele dintre semnele îmbătrânirii sunt superficiale. Ridurile se dezvoltă, în special în apropierea ochilor, a gurii și a altor părți expresive ale feței. Pe măsură ce pielea începe să-și piardă elasticitatea și stratul de grăsime de sub piele începe să se diminueze, fața poate căpăta un aspect mai ridat sau slab. Căderea părului legată de vârstă poate apărea, de asemenea, atât la bărbați, cât și la femei, din cauza modificărilor hormonale sau a factorilor genetici.

Sistemele noastre imunitare și sistemele de reparare celulară devin treptat mai puțin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrânește, răspunzând mai puțin rapid și mai viguros la provocări. Oamenii pot deveni mai susceptibili la boli și, odată dobândite, se pot recupera mai greu. Rănile se pot vindeca mai lent, iar durerile musculare după exercițiu pot persista mai mult. Dacă leziunile celulare și tisulare se acumulează mai repede decât poate repara organismul, moartea celulelor va deveni mai frecventă, provocând apariția mai multor simptome și boli legate de îmbătrânire.

În timpul îmbătrânirii au loc schimbări hormonale semnificative. La femei, cea mai radicală schimbare are loc odată cu debutul menopauzei, în care ovarele își pierd funcția. Pe lângă încetarea menstruației, există și alte modificări fiziologice care apar din cauza lipsei bruște a producției de estrogen în organism. Modificările densității minerale osoase pot duce la osteoporoză, crescând riscul fracturilor osoase. Tiparele de somn, libidoul și starea de spirit pot fi, de asemenea, afectate de menopauză. La bărbați, producția de testosteron continuă în timpul îmbătrânirii, deși nivelurile încep să scadă după vârsta de patruzeci de ani. Această reducere a testosteronului poate duce la căderea părului, reducerea masei musculare și disfuncție sexuală.

Unele simptome mentale asociate cu îmbătrânirea includ uitarea crescută și dificultățile de a învăța lucruri noi. Creierul devine mai puțin flexibil în ultimii ani de viață, deși modificările chimice și structurale care ar putea media acest fenomen sunt neclare. Rata declinului cognitiv variază de la persoană la persoană și scade abrupt pentru unii doar aproape de sfârșitul vieții.

Riscurile îmbătrânirii premature

În timp ce îmbătrânirea este un fenomen natural, există și alegeri ale stilului de viață și alți factori care pot accelera procesul și pot reduce longevitatea unei persoane. Cu alte cuvinte, este posibil ca oamenii să-și îmbătrânească prematur corpurile și să-și scurteze viața.

Prea multă expunere la soare poate îmbătrâni prematur pielea unei persoane. Razele ultraviolete (UV) din lumina soarelui pot deteriora ADN-ul, grăbind moartea celulelor pielii. Supraexpunerea la UV poate contribui, de asemenea, la descompunerea matricei de colagen și elastină care formează stratul cărnos al pielii de sub suprafață. Pe măsură ce pielea slăbește, își pierde arcul, se lasă și încep să se formeze ridurile. Pielea poate deveni, de asemenea, pistruată, uscată sau cu pete. Deteriorarea ADN-ului de la lumina UV poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta cancer de piele.

Alcoolul, cofeina sau nicotina în exces pot accelera, de asemenea, procesele de îmbătrânire prin deteriorarea directă a celulelor sau prin complicații în urma utilizării pe termen lung. Nicotina, de exemplu, crește atât ritmul cardiac, cât și îngustează vasele de sânge, ridicând tensiunea arterială și punând presiune excesivă asupra sistemului cardiovascular. Complicațiile hipertensiunii arteriale, aterosclerozei și a altor boli cardiovasculare pot reduce dramatic atât longevitatea, cât și calitatea ultimilor ani de viață.

Alimentația deficitară și stilul de viață sedentar pot, de asemenea, împinge echilibrul metabolic al organismului către o durată de viață mai limitată, crescând șansele de obezitate, diabet, hipertensiune arterială și multe alte afecțiuni care scurtează viața. Poate în mod ironic, alimentația și exercițiile fizice sunt adesea neglijate în interesul economisirii timpului.

Acumularea de toxine în organism poate contribui la îmbătrânirea prematură prin stimularea formării de radicali liberi sau provocând alte tipuri de leziuni celulare. În timp ce poluanții din aer și apă contribuie cu siguranță la nivelurile de toxine ale unei persoane, multe toxine sunt consumate fără să știe. Aditivii alimentari și conservanții sunt destul de des întâlniți, chiar și printre alimentele superficial „sănătoase”. Hormonii, pesticidele și substanțele chimice industriale pot, de asemenea, contamina alimentele non-organice cumpărate de la magazinul alimentar.

Somnul insuficient poate contribui, de asemenea, la îmbătrânire, refuzând organismului odihna și repararea atât de necesară. Procesarea informațiilor și formarea memoriei au loc pe măsură ce creierul progresează prin fazele somnului, ascuțind mintea în timp ce se odihnește. Somnul poate afecta, de asemenea, hormonii, metabolismul și imunitatea, toate acestea influențând starea noastră de sănătate. Privarea cronică de somn și datoria de somn care rezultă poate duce la o multitudine de probleme persistente de sănătate, care afectează o persoană fizic, mental și emoțional.

În cele din urmă, stresul poate îmbătrâni prematur organismul în numeroase moduri. Cercetătorii au arătat că stresul poate crește viteza cu care telomerii se scurtează, determinând moartea celulară să se producă mai rapid. Stresul poate, de asemenea, să crească tensiunea arterială, să îmbătrânească sistemul cardiovascular și să pună o presiune semnificativă asupra sistemului nervos și a sistemului imunitar. Stresul poate contribui la căderea părului și la formarea ridurilor, ambele care pot face, de asemenea, o persoană să pară mai în vârstă decât este.

Atat timp cat nu va aratati varsta vizual si lumea va vede mai ca fiind mai tanar , sunteti pe drumul cel bun .